Sculptură

Parcul Jecza

Un spațiu dedicat exclusiv sculpturilor din metal — un loc deschis, viu, în permanent dialog cu orașul și cu comunitatea.

Context istoric

Proiectul numit „Parcul TRIADE — pepinieră de sculptură" a fost inițiat de către Fundația TRIADE și început printr-un parteneriat public-privat cu Primăria Timișoara încă din anul 2002, la scurtă vreme după constituirea fundației (anul 2000).

Proiectul s-a dezvoltat drept spațiu de amplasare al unor sculpturi concepute pentru spațiul public și răspundea, la acea vreme, nevoii unui exercițiu de acomodare a publicului la formele contemporane de artă. În cursul timpului, aici au fost amplasate peste 40 de lucrări de sculptură ce ilustrează tendințe diverse ale sculpturii contemporane.

De la început, grădina de sculptură a funcționat corelat cu programul galeriei Triade, în proximitatea căreia se află, ca o extensie a acesteia. Expoziții personale organizate în interiorul galeriei au însoțit amplasarea fiecărei lucrări din spațiul exterior, conlucrând astfel la formarea unui public pregătit pentru sculptura contemporană.

Parcul Triade, altădată cel mai mare parc urban de sculptură din România, începe din 2024 o nouă etapă ce a adus o schimbare majoră în ceea ce privește structura și funcționalitatea sa. În primul rând, își schimbă numele în Parcul Jecza, odată cu schimbarea numelui Fundației.

O nouă etapă

Astăzi, spațiul a ajuns să fie punctul de confluență dintre vechiul cartier al orașului, cu blocurile-dormitor ce au rămas ca „zestre" a anilor comuniști, și noul cartier construit după 1990. Parcul de sculptură a ajuns să reprezinte linia dintre două lumi cu o populație complet diferită, ce se cer apropiate.

Conștienți de aceste nevoi, s-a creat o reconfigurare a funcției pe care Parcul Jecza îl are, ca punct de congruență între cele două componente ale vecinătății, un loc care să „țeasă" legătura dintre istoria anterioară și cea prezentă, ce se implică în coagularea unei comunități armonioase.

Din spațiu de „trecere" și de „separare", spațiul de sculptură s-a transformat într-un „nod", activat cultural, care adună comunitatea, o provoacă participativ și o inspiră. O minimă intervenție de reconfigurare a amenajării spațiului (amplasarea unei scene unde se poate performa, amplasarea de bănci, sădirea de arbori), Parcul Jecza poate răspunde unor nevoi multiple, devenind un spațiu polimorf, versatil din punct de vedere funcțional, o agora a comunității de proximitate.

Două parcuri distincte

Am regândit spațiul, l-am reorganizat și, din acest proces de transformare, au luat naștere două parcuri distincte:

Universitatea de Științele Vieții

Sculpturile din piatră au fost relocate și își continuă povestea la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I" din Timișoara.

Parcul Jecza

A rămas un spațiu dedicat exclusiv sculpturilor din metal — un loc deschis, viu, în permanent dialog cu orașul și cu comunitatea.

E o etapă firească într-un demers început acum mai bine de 20 de ani, cu gândul că Timișoara poate deveni, la rândul ei, un oraș-muzeu în aer liber, un loc în care arta contemporană să stea firesc în spațiul public, să surprindă, să provoace, să nască întrebări, dar mai ales să devină parte din viața de zi cu zi.

Artiști și lucrări expuse în Parcul Jecza

Roman Cotoșman

Formă și gol, 2004, metal sudat, 300x45x238 cm

Ca artist american de origine română, Roman Cotoșman a fost o personalitate ce a marcat evoluția artei românești, fiind unul dintre puținii artiști care în anii '60 au pus în discuție realismul socialist dominant.

Onisim Colta

Cartea Facerii, 2005, metal sudat, 370x100x257 cm

Lucrarea vorbește despre începuturi. Deschisă ca o carte sacră, sculptura cuprinde un univers simbolic, populat de forme vegetale — o meditație vizuală despre geneză și legătura dintre natură, text și spirit.

Peter Jecza

Triadă, 2005 / Cuburi îngemănate, 2006

Trei sculpturi esențiale definesc aici parcursul artistului de maturitate artistică, marcat de tema monadelor și de căutarea neîncetată a echilibrului dintre formă și spirit.

Ștefan Bartha

Remember, 2005, metal sudat, 350x140x450 cm

Lucrarea păstrează memoria fabricii Renk din Reșița, unde a fost creată din materiale recuperate, chiar înainte ca fabrica să își închidă definitiv porțile.

Peter Jacobi

Coloana italiană, 2005, metal sudat, 15x150x600 cm

Lucrarea face parte din seria de coloane asociate monumentului Holocaustului de la București și aduce în spațiul parcului o prezență deopotrivă geometrică și memorială.

Gheorghe Mureșan

Jilț pentru Stăpânul Apelor, 2005, metal sudat

Una dintre sculpturile care dau identitate parcului. Sculpturalitatea sa de esență clasică se împletește cu simbolul și cu sugestia unui dialog deschis între artă și privitor.

Gheorghe Zărnescu

Cvadrigă, 2009/2023, metal sudat, vopsit

Realizată din metal sudat și vopsit în roșu, lucrarea impresionează prin forță și simplitate. Finalizată în 2023 cu sprijinul UniCredit Bank.

Aurel Vlad

Paternitate, 2006, tablă de fier, 208x201x390 cm

O personalitate marcantă a artei contemporane românești. Practică o sculptură de factură expresionistă, ce reflectă reacții profunde despre condiția umană.

Vizitează Parcul Jecza

Descoperă peste 40 de sculpturi în aer liber, în inima Timișoarei.

Programează o vizită